Simt

Simt. Intotdeauna am simtit. Desi credeam ca am murit, nu e asa. Sufletul mi-e viu si plin... Plin de ce? De dragoste, tristete, dor, amar si gol. Si sunt mai multe, unele pe care nu le-as putea denumi. Nu gasesc cuvantul potrivit pentru ele. Tu poti? Spune-mi ce simti. Simt. Si asa ma face sa ma simt bine. Incep sa apreciez tot ce simt. Daca as pierde tot ce simt cum ar mai fi viata? Doar ceva...sau poate nimic. Nimic concret. Viata e frumoasa. Stiu asta, desi ma incapatanez sa cred ca nu. Simt ca viata e frumoasa, cu toate suisurile si coborasurile ei. Nu mai conteaza ca voi avea de pierdut sau de castigat ceva in viata asta. Pana la urma tot cu nimic voi ramane dupa ce voi da coltu'. Conteaza doar ca simt. Caci viata e facuta din simturi. Vad, aud, pot mirosi. Simturi. Si pielea...pielea simte la fel ca inima... Simt. E tot ce pot spune acum. Si totul ma face sa simt. Dragostea cel mai mult. Apoi tristetea. Apoi florile. Trandafirii. Cerul. Pamantul. Vantul. Apa. Lumina. Intunericul. El... Simt. Nu e frumos? Daca nu as simti, as mai stii ce e aia fericire? Sau o lacrima? Durerea... As fi un zombie. Poate nici atat. Simt. Ce bine! ...

Murisem...

Merg pe strada...Singura...Ploua, iar lacrimile mele se ascund printre picaturile de ploaie...Vad o gradina plina cu trandafri negri... Ma plimb printre ei, dar imi sfasie carnea, spinii lor devin din ce in ce mai mari, ma doare, dar nu pot sa opresc durerea! Sangele meu se prelinge pe la radacinile trandafirilor, hranindu-i...Dar pentru ei nu este de ajuns numai sangele meu... Imi vor si sufletul! ... Si astfel ma sting... Incetul cu incetul...Uitandu-ma la cerul intunecat cu speranta ca soarele v-a aparea... Dar soarelui nu i se face mila de mine, trandafirii chinuindu-ma... Omorandu-ma... Zaceam in balta de sange cu ochii deschisi, dar eu deja murisem…

Dunga de pe ciment

-Mergi drept si priveste inainte. Nu te abate de la dunga pe care am trasat-o pe ciment cu creta, astfel imi demonstrezi ca esti beata. Tine bratele drepte si intinse pe langa corp, si nu incerca sa trisesi intinzandu-le in lateral, caci nu te ajuta nimeni. Esti singura si asta trebuie sa o faci tu, caci daca vei astepta sa te ajute cineva vei cadea si vei pierde pariul. Eu doar te indrumez...

-Si daca o sa cad? Am nevoie de cineva langa mine, sa ma tina de mana, sa nu imi dea drumul...

-Daca o sa cazi trebuie sa te ridici singura, sa fii puternica. Daca nu o sa imi demonstrezi ca esti beata si ca nu accepti asta. Deci va insemna ca ma minti.

-Nu, eu chiar am nevoie de cineva langa mine! Nu pot sa fac asta singura!

-Trebuie! Caci esti singura si asa vei ramane. Fii puternica!

Nu am mai zis nimic... Stiam ca nu o sa pot merge drept pe dunga trasata singura si ca am nevoie de cineva langa mine care sa ma tina de mana si sa ma incurajeze... Dar avea dreptate, eram singura si asa am ramas...

Intr-un final am cazut... Si nu m-am ridicat nici acum... I-am demonstrat ca sunt beata si ca mint... Ca ma mint pe mine... Pe cei din jur... Sunt beata si acum, si zac intr-o ceata fara margini, fara sa mai vad dunga trasata pe ciment cu creta...