Ma dor... Ma dor mainile si incheieturile de la atata ruginit. Am incercat sa inot prea mult prin viata... Si viata m-a ruginit... Ma dor... Pielea si ochii de la atata ars de intuneric... si de la atata ars de lumina inecata... Ma dor talpile ranite de la atata mers pe pietre ascutite, vreau sa merg pe nisip... Ma dor spatele si fata de la atata tarat pe jos, vreau sa pot merge pe picioarele mele... Ma dor inima si sufletul... De la atata dor si praf de amintiri... De la atata lapte stricat varst peste ele... Ma dor de la atatea drumuri fara sens, locuri fara lumina, de la atatea intoarceri in intunericuri abisale, de la atatea prapastii si adancuri ascutite, de la atatea goluri si pustiuri fara sfarsit, de la atatea dorinte si vise neimplinite... de la atatea dezamagiri si sperante... De la atatea ma dor trupurile mele...
Esenţă.
- Cecilia.
- Mizil, Prahova, Romania
- Eu sunt Elena, reprezentanta focului si a luminii si fiica zeilor, cea mai frumoasa dintre muritoare. Dar, mai presus de orice, sunt Cecilia, patroana muzicii, cea orbita de credinta si de dorinta de a atinge cel mai superior nivel al lumii zeilor.
30 august, 2009
De la atatea ma dor...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"Ma dor inima si sufletul... De la atata dor si praf de amintiri..."
RăspundețiȘtergereFrumos scris, fumos si dureros. Una dintre cele mai frumoase postari pe care le-am citit vreodata.
Daca zambesti fals,cred ca degeaba zambesti.:D
RăspundețiȘtergere"Ma dor inima si sufletul... De la atata dor si praf de amintiri..."
RăspundețiȘtergere:x
foarte frumos.imi place...
RăspundețiȘtergereFrumos...uneori simt si eu ca nu mai pot, dar trebuie sa mergi inainte...impotriva tuturor si a ta uneori...durerile trec, chiar si cele mai adanci...
RăspundețiȘtergere"Ma dor de la atatea drumuri fara sens, locuri fara lumina, de la atatea intoarceri in intunericuri abisale, de la atatea prapastii si adancuri ascutite, de la atatea goluri si pustiuri fara sfarsit, de la atatea dorinte si vise neimplinite... de la atatea dezamagiri si sperante... De la atatea ma dor trupurile mele..."
RăspundețiȘtergereincredibil de trist si frumos
textul asta imi deschide ranile...insa nu mi pierd speranta ca se vor vindeca...pentru ca totul trece in viata...pana si fericirea...
RăspundețiȘtergere