Mi-e dor de tine, Vara...

Mi-e dor de vara. Desi stiu ca ea o sa revina in fiecare an, mie mi se pare ca ma indepartez din ce in ce mai mult de ea. Imi dau seama ca niciodata, niciuna din verile care vor urma nu va mai fi ca cea din anul asta... Poate vor fi mai frumoase...poate mai urate...dar niciodata ca asta... Si as vrea sa dau timpul inapoi, sa o mai traiesc odata... Mi-e foarte dor de vara. Mi-e dor de mare si de valurile care ma trezeau in fiecare dimineata, facandu-ma sa ma simt o sirena din basmele acelea. Mi-e dor de soarele arzator care troneaza mandru acolo sus, in imparatia lui, plin de stralucire si puritate. Si de nisipul fierbinte pe care ador sa ma plimb cu picioarele desculte [...ador sa simt firicele mici, calde de nisip intre degetele mele...]. Si imi e dor de apa rece, sarata, care mi se impregneaza in piele picatura cu picatura... Imi e dor de mirosul de ploaie...de ploile calde, marunte, care racoresc pamantul si de cerul senin prin care ziua poti vedea pana si luna... Imi e dor de asfaltul incins al soselelor si de caldura inabusitoare care nu te lasa sa respiri... Mi-e dor de parcul verde, plin de viata, unde imi pierdeam timpul sub un copac inalt. De bunicii care ieseau in fiecare zi cu nepoteii la aer curat si de cuplurile de pe bancutele destinate lor care isi soptesc iubirea... Mi-e dor de miile de stele calatoare care imi faceau cu ochiul prin sticla geamului in noptile in care dormeam abia in zori... Mi-e dor de campul verde si nesfarsit, de lanurile aurii pline de grau si de caii pe care ii zaream in departare, lasati sa pasca... Mi-e dor de rochitele vaporoase in care ma simteam atat de usoara si de sandalutele primite cadou de la mama, pe care, desi de mult uzate, ador sa le port... Imi e dor de momentele in care ma intind pe pamant, in gradina, si privesc norii fara oprire, savurand o tigare care isi gaseste loc in mana mea dreapta... Imi e dor de mirosul de vara... Imi e dor de tine, Vara!...

He, he, azi fac si yo 17 anisori... :> Dea. Azi it's me b-day... ;;) Kiss you all. Azi i feel goooood! :D

Eram la sormea acasa. Stateam de vorba in camera ei, pana cand, la un moment dat am mers sa fumam. Am observat ca, de cele mai multe ori, ducem amandoua tigarea la buze in acelasi timp. Si cand expiram, eliminam fumul tot in acelasi timp. Si terminam tigarea tot in acelasi timp. Ma gandeam la faptul ca daca iti petreci cea mai mai parte a timpului cu o persoana, obiceiurile ei, felul de a vorbi, de a se comporta ti se imprima si tie in personalitate. Si cat de mult se intampla asta. Si cat de bine ajungi sa cunosti persoana respectiva. Se ajunge la punctul in care el sau ea ajunge sa faca parte din viata ta, dar atat de mult incat ti se pare ca uneori esti chiar tu persoana aceea. Chiar tu... Am mai observat ca respiratia ei are loc in acelasi ritm cu al meu. E prima persoana la care descopar asta. Si mai e si felul de a vorbi. Mi-a preluat o mare parte din expresii, iar eu o mare parte din expresiile ei. Pana si stilul. Chiar alaltaieri mi-a spus cineva pe mess ca am stillul ei de a vorbi. ;)) O cunosc bine. Poate mult prea bine. Cand sunt la ea acasa si o astept sa vina de afara, ii recunosc pasii. Sunetul pe care il provoaca pasii ei. Si fasaitul hainelor pe care le poarta. Chiar si felul in care inchide sau deschide usa. Cand isi implineste ritualul de machiaj, stiu deja in ce unghi isi pozitioneaza oglinda si cu ce isi da mai intai. Imi place sa o privesc cum se machiaza, cum se imbraca. Cum isi pune inelele pe mana, bratarile, cerceii. Si, desi sunt ritualuri pe care i le cunosc foarte bine, la ea de fiecare data ma surprind. Imi place cand se enerveaza, pentru ca pare de neinvins. Stiu cum reactioneaza si cum trebuie sa reactionez eu. Stiu cand spune adevarul si cand minte, pentru ca atunci cand minte o bufneste rasul. Stiu cand nu se simte bine si nu e in apele ei, si imi dau seama cand e vesela si are chef de viata. Dupa culoarea ochilor. Daca sunt verzi, atunci e ok. Vesela, plina de viata. Daca sunt albastri, atunci e trista...

O cunosc chiar si atunci cand se preface. Si atunci, imi place sa ii fac jocul, pentru ca si ea stie ca stiu...atunci imi face si ea jocul. Ii cunosc rasul sub mai multe aspecte, atunci cand rade plin, fara teama, sau cand rade ironic. Si chiar si atunci cand rade doar de suprafata... O cunosc mult. Poate chiar prea mult. Uneori, am impresia ca ma vad pe mine in locul ei. Pur si simplu din faptul ca felul ei de a fi s-a imprimat in personalitatea mea. Si asta ma surprinde in mod ciudat, dar foarte placut. Pentru ca... Stiti, imi place cand sunt ca ea... :)

Vreau sa ninga. Sa vina vacanta si sa stau acasa. Sus, in varful patului, cu patura peste mine, o cana de ceai fierbinte si cu o carte in mana. Si cu castile de la telefon in urechi. Muzica. Si vreau odihna. Muuulta odihna. Ca sa ma simt ca noua. Si vreau sa dorm. Fara sa ma deranjeze cineva. Vreau sa fac un om de zapada. Si sa ne dam cu sania. Si vreau sa ninga de ziua mea si de Craciun, cu fulgi mari si desi, stralucitori. Da, de ziua mea vreau sa ninga. Mult. ...vreau multe.

Nu e asa. Stiu. Si stii si tu. Ca ma mint. Ca te minti. Ca ne mintim. Spunem ca nu are rost sa ne consumam atat. Si atunci pentru ce mai traim, frate? Nu trebuie sa simtim? Nu trebuie sa ne doara? Nu trebuie sa ne placa? Nu trebuie sa fim diperati? Sau sa fim in al noualea cer? Daca nu, atunci pentru ce traim? De ce sa ne ascundem pe sine? De ce sa afisam mereu un zambet pe fata si sa apunem "Sunt bine."? Pentru ce, daca noi stim ca nu suntem bine? Ne mintim pe noi, ii mintim pe ceilalti. Si ei vad. Si se indeparteaza. Pentru ca au impresia ca nu au nimic in comun cu tine. Si au impresia ca toti sunt falsi. Ipocriti... Si e pacat... Pentru ca nu mai exista incredere. Nici in noi insine... Nici in cei de langa noi... Si ne ascundem ca si cum am fi comis cea mai mare crima. Nu suntem asa cum am vrea sa fim. Atunci pentru ce traim?? Si cand te gandesti ca asteptam o viata sa murim...

Cred ca voi renunta la scris. Inca nu m-am hotarat. Sau poate imi fac un nou blog. Vreau sa o iau de la capat. Daca nu de acum, cel putin de la anu'. Si-asa mai e putin pana atunci. Cred ca schimb foaia de tot. Sau mai degraba ard cartea asta si incep alta. Voi ce ziceti? Sa renunt si la scris? Nu ma pot hotara. :-??

About luv...

Eu si Fluturashul meu. Despre iubire...

Iubirea se imparte in mai multe categorii: iubire frateasca care poate fi adolescentina, timpurie dar si iubire care te tine tota viata aka permanenta,

iubirea infaptuita at cand iti gasesti sufletul pereche si nici un obstacol nu va poate desparti

CyCy: iubirea nu cunoaste margini, nu are loc pentru ura, nu face rau, il intareste pe om si il face sa se simta stapan pe toata lumea, iubirea poate ajunge pana la cer si sa faca drumul asta dus si intors de un infinit de ori

XOXO IUbirea este sentimentul acela pur pe care doua persoane il simt in acelasi timp si nu permit k distanta, trecerea timpului sa-l schimbe ci doar sa-l intensifice

CyCy :iubirea e cerul si soarele, apa si pamantul.

Xoxo: IUbirea ne inconjoara pretutindeni: se afla n cer in aer, pamant si fiecare floare, pom intalnit in calea noastra(stiu vad prin okii uunui indragostit)

CyCy : iubirea e al cincilea element in ceea ce priveste natura. fara iubire nu ar fi nimic

CyCy: iubirea... iunirea e ochii si buzele fetei din fata ta... iubirea e focul care arde in soba)-e bancutza pe care doi indragostiti isi petrec timpul - iubirea e soapta murmurata la ureche

XOXO: ( nu stiu ce sursa dp net)sufletul tau fuctioneaza cu lemne, iar al meu cu electricitate. dragostea ta umple cerul de fum, a mea e din flacari curate. totusi vom mai merge impreuna o buna bucata de pamint, o buna bucata de cer, o buna bucata de luna. vom fi fericiti pentru iarba si pentru lac, vom ride pentru copac, vom slavi drumul drept cu cite-o gura. si vom tine un moment de reculegere pentru fiecare cotitura. ne vom lua dupa umbra mea care merge inainte, ne vom lua dupa primul gind, ne vom lua dupa doua-trei cuvinte. pana cind ne va iesi in cale sfinta vineri sa ne spuna printre altele ca nu mai sintem tineri. si ca ea n-o sa ne mai dea de-acum nici electricitate pentru flacara, nici lemne pentru fum

CyCy:trist finalul. e faina.

CyCy : iubirea e vantul care adie lin, adormind copaciii.. iubirea e cantecul de leagan cantat de mama puiului ei ca sa-l adoarma- iubirea e visul suprem pe care toti isi doresc sa il ajunga, fara sa stie ca l-au atins deja de multe ori...

XOXO:sau poate k multi aspira la el dar sentimentul nu este simtit de catre celalalt partener, ti-ai pus cumva si problema asta

CyCy: da

XOXO: k noi am vb despre dragostea pe care o simt 2 in aceiasi intensitate, noi am vb despre cei se formeaza un intreg..dar hai sa vb si despre dragostea neimpartasita

Degeaba faci u tot posibilul k sa fii iubit, dak pers respectiva nu-ti raspunde senim, este greu s incerci sa aprinzi o scanteie acolo unde nu a patruns nicio data flacara iubirii/dragostei- este o risipa de timp sa incerci sa faci pe cnva sa simta ceva ptr tn ..macar p 1/4 dn cea ce simti u ptr el

XOXO: dak in sufletul sa si-a facut cuib sentim ptr o alta persXoXo: este dificila..chinuitoare atat si ptr cel care iubeste..dar si ptr cel care este iubit dar nu poate impartasi sentimentele

CyCy :da...

XoXO: Cel/cea care iubeste va face tot ce ii sta in putinta pt salvarea relatiei -:

Este un chin sa stai alaturi de o pers care nu ti poate impartasi sent dar si chinul acesta depinde de pers respectiva:

a) dak pers resp a mai iubit si inca iubeste..tocmai a terminat o relatie dar se gandeste la jumatatea dn trecut, neputand sa o scoata dn suflet

b) pers nu a iubit nicodata- si deci nu poate sa si dea seama dak sta alaturi de cnva dn iubire sau rutina

c)c poate k ei nu baga de seama si nu si manifesta iubirea fiind crescuti altfel,simt sentimente de afectiune dar nu stiu sa se exprime-stiu un caz

XOXO : de ex bunicii mei

CyCy: pai hai sa iti mai dau yo un caz d iubire neimpartasita:u il cunosti de mult timp, si sunteti amici. nu foarte apropiati. el are prietena, iar tu, incepi sa te indragostesti de el nu ii spui pentru ca ti-e frica sa nu strici relatia de prietenie si nu vrei sa o faci pe cea pe care el o iubeste sa sufere. Nu vrei si nu poti, nu iti sta in fire-atunci ce faci? Astepti sa treaca timpul poate iti va trece si tot asa continui sa il iubesti timp de aproape 3 ani?

XoXo: poate k ar trebui sa discuti cu nul dintre ei, poate k sent unuia nu sunt tocmai puternice..

CyCy: da, dar ei sunt impreuna de 2 ani deja, iar in tot timpul asta in care tu tii la el raman impreuna, si ii vezi zi de zi.

CyCy: rabzi, taci si continui asa

XOXo: asa deci.. cel mai indicat lucru ar fi ca tu sa-i vb fetei sau baiatului de sent tale fata de..Este cel mai corect dar ai risca ff mult, ai fi dispusa..un baiat ar spune mai usor cum sta treaba cu relati lui si dak ar fi dispus sa renunte la ea ptr tn pe cand o fata s-ar razbuna sau hmm depinde si de relatia in care te afli cu ea;)- Insa ai putea sa incerci sa eviti contactul cu cei doi- hmm... ptr k dak nu ai evita ti-ai prod o deziluzie

CyCy: Ori risti ori nu

XOXO eu as merge pe risk

CyCy:eu n-am riscat asa k...am regretat asta- am zis mai bn asa, decat sa sufere doi, mai bine sufera unul

XOXO: dar uite ca unii prefera sa-i faca sa sufere si pe ceilalti.- cunsc un personaj-Si-a dort atat de mult sa intervina intr-o relatie,incat devenise o lipitoare.Nu stiu cm sa spun ca a evoluat..dar se pare ca cpuplul respectiv inca sunt impreuna.* a fost si un obstacol feminin dar si unul masculin.obstacolul masculin a reusit sa rupa ceva intre cei doi dar baiatul si-a dat seama ca nu avea motive de indoiala asupra fetei.*deci e bn statusul elenei demonik : "in relatia asta suntem doar tu si eu , noi si atat"

CyCy: chiar e bun